Skip to content

Marea Albastră

Am lăsat hainele în grija nopții și-am luat-o la fugă pe plajă,  la fugă spre prima scaldă a verii. N-apuc să mă dezmeticesc din binețea ce-o împărtășeam cu valurile spumegînde, c-o aud pe Adina strigînd către mine:

– E plancton bioluminiscent în apă, tu vezi?!

– Ce spui??

– Lumină în apă, agită mîna pe lîngă tine!

Agit apa în jurul meu și marea se aprinde albastru neon. Sesam, aprinde-te! Urmează tăcere. Apoi chiuim amîndoi. Apoi tăcere. Nu ne vine a crede că înotăm într-o mare neagră ca bezna ce ne înconjoară și că neantul e iradiat din cînd în cînd de-un albastru pur, ascuțit și totuși blînd, de licurici acvatici ce împrăștie filamente de magie albastră în jurul lor. Trece așa jumătate de oră și mie tot nu-mi vine a crede că-i adevărat. Înot și fiecare braț introdus în apă e un vătrai ce ațîță scîntei de-un bleumarin incandescent.

Undeva, în noapte, marea noastră n-a mai fost neagră ci albastru intens. Doar pentru cei ce agită apele în jurul lor.

Advertisements

Va avea André Malraux dreptate?

Namaste! Como novidade, es hora por el primer articulo d’este ano. Le fin de 2018 s’approche and before sei pronto per il Natale, simt să împărtășesc cu tine, amicus meus, certe idee which I hope will bring you saviezza mas tambem meus bons pensamentos. Așadar dacă e cu pansamente, tre să fie bun. Andale!

Îmi aduc aminte de prima vizită într-un restaurant american autentic. M-a frapat faptul că aveau boxe și-n toaletă, ba mai mult, din ele auzeam același “Last Christmas” ce cânta în surdină și-n sala de mese. Carevasăzica, eu nu-mi mai aparțin nici măcar în timpul celor mai intime momente, sunt un prizioner al atmosferei create de gazdele mele, plătesc pentru mâncare și pentru muzica ce mă acompaniază chiar și când micționez. De-acum nu pot merge la baie și-atît, de-acum Read more…

Despre încredere

Subiectul încrederii e atât de vast încît mi-e frică că trebuie să pornesc de la bun început prin a recunoaște că voi avea o abordare destul de superficială a termenului.

Mă uitam dăunăzi la un documentar și am realizat ceva ce pentru majoritatea dintre noi a devenit rutină, obișnuință, normalitate. Toate documentarele, filmele, chiar și cărțile din ziua de azi vin la pachet cu o mică introducere, un cîrlig pe care producătorii îl aruncă pentru a încerca să prindă în mreje cât mai mulți spectatori, cititori, clienți până la urmă.

Se pleacă așadar de la premiza că noi, publicul, nu avem încredere că acel film, acea carte merită timpul nostru prețios.  Read more…

În atenția structurii de conducere

Acesta era titlul unui spam pe care l-am primit azi. Dupa ce mi-a trecut uimirea inițială, m-am gândit ca eu l-aș fi reformulat în “Alooo, structuraaa!? Atenție băăă, am un spam foarte important pentru voi!”

Nu glumesc, sunt destul de convins că dacă aș face un A/B test folosind cele două titluri, al meu ar cîștiga de departe înregistrînd indicatori net superiori: rată de deschidere, rată de click, conversie etc etc.

Voi vă dați seama cît de triste sunt spam-urile de genul ăsta? Eu unul nu înțeleg de ce toate trebuie să conțină un limbaj de lemn pe care, să fim serioși, Read more…

Ce spune sigla unei mașini despre ea? Ep. 2

CÂRCOTÁȘ, -Ă, cârcotași, -e, adj.s. m. și f. (Pop. și fam.) (Om) care caută mereu ceartă, care e veșnic nemulțumit; gâlcevitor, cârtitor

Încep prin a-mi exprima convingerea că dacă scopul unui autor e acela de a căuta nod în papură referitor la un anume subiect, acestuia nu-i mai trebuie decât tema de atac căci nodul cu siguranță va fi găsit. Totuși, când vorbim de un subiect atât de frivol dar mai ales subiectiv cum e sigla unui producător auto, cu siguranță e imposibil să nu găsești cusur oricărei mărci despre care ai vorbi. Așadar, sarcina fiind simplă, să pornim motoarele!

După cum ați putut vedea în episodul anterior, am pornit la drum prin a analiza  Read more…