Skip to content

”Coronavirus, sfîrșitul petrecerii?” – O viziune alternativă

Din toată povestea asta, un lucru e cert: trăim vremuri excepționale ce sigur or să rămînă, într-un fel sau altul, în manualele de istorie. De cînd a început frenezia mondială numită ”coronavirus” am trecut cu toții printr-o puzderie de stări intermediare, începînd cu mirare, îngrijorare, reflexivitate, trecînd prin instalarea panicii și continuînd cu isterie de-a dreptul.

Recunosc că eu unul am fost foarte circumspect la început, apoi articolul tradus anterior pe acest blog m-a exaltat, mai apoi am început să compar tot felul de surse care se străduiau să picteze un tablou cît mai realist al crizei globale ca să ajung de cîteva zile în punctul în care…nu mai știu nimic. :)) (apropos de asta, m-am întrebat mereu cum o fi fost viața la sfîrșitul anilor 30, cum să nu vezi ce măcel urmează? Iată că nu vezi.)

Stau și eu ca ciobanul în ghioagă și mă uit la furtună fără să pot spune nici dacă-i așa, nici altminteri. Astăzi îți atrag atenția asupra unui articol dintr-un spectru ce momentan e minoritar în rîndul vocilor pe care le auzim în jurul nostru.

Înainte de a sumariza despre ce-i vorba Read more…

Coronavirus în România: o traducere, un grafic și o prognoză

Atenție, acest articol îți va lua 30 de minute pentru a-l citi.

Actualizare 25.03; orele 23:00

În doisprezece zile de la publicarea acestui articol am considerat că e responsabilitatea mea să încerc, pe cît posibil, a mă documenta riguros despre conceptele folosite în rîndurile de mai jos. Ieri, pe 24.03, am oprit orice actualizare a modelului de calcul. El este irelevant. Nu contează cîte cazuri am putea avea ci cîte cazuri avem de fapt (după cum scriam și anterior)…iar acest număr e imposibil de stabilit cu o marjă de eroare decentă.

În acest articol prezint o părere dintr-un alt spectru de analiză a situației globale, o altă traducere a unei voci ce consider că merită auzită.

Las la latitudinea ta să își formulezi propriile opinii. Eu te încurajez la calm, la respectarea carantinei impuse de autorități, la a participa la numeroasele eforturi depuse de societatea civilă de a ajuta și la a te gîndi cum ai putea tu să ajuți economia. Vom avea mare nevoie de toate resursele disponibile.


Actualizare 22.03; orele 13:00

Acest articol a plecat de la intenția de a aduce în limba română un text pe care l-am considerat demn de a fi împărtășit celor cărora le este mai dificil să citească în limba engleză. Textul original a atins peste 40 milioane de vizualizări și a fost tradus în 20 de alte limbi. Autorul a revenit, după o săptămână de culegere a noi informații, cu o actualizare a viziunii sale asupra consecințelor răspândirii virusului SARS-CoV-2, actualizare ce îndeamnă la măsuri drastice de limitare a răspîndirii virusului.

Începând de astăzi, orele 22, va intra în vigoare o ordonanță militară ale cărei prevederi ne spun că suntem sub stare de asediu. O să continui să actualizez zilnic formularul de calcul ce estimează pe diferite scenarii dezvoltarea cazurilor din România însă cu siguranță vei găsi alte modele în care acest calculator epidemiologic este mult mai bine realizat. Pînă acum, am avut o rată de eroare medie de 7% a previziunilor de la o zi la alta, iată cum poate arata dezvoltarea următoarei săptămîni:

Un exemplu bun al altor alternative de calcul este acest model de previzionare, în el putem calcula diferite scenarii în funcție de măsurile luate și momentul implementării lor.

Lăsînd la o parte cifrele, cred că aceste zile vin să ne reconfirme citatul ce spunea că ”Suntem cu toții responsabili unii de alții”. Îmi aduc aminte că în diferitele întîlniri pe care le-am avut în postura de om ce activa într-un ONG, am primit deseori întrebarea ”de ce faci asta?”, ”de ce nu îți vezi de ale tale”, ”de ce să le faci bine altora?”. Iată răspunsul, pentru că doar împreună putem reuși. E nevoie de noi toți pentru a crea un întreg sănătos.

Actualizare 18.03; orele 11:00

Cu cît mă documentez mai mult cu atît realizez că știm prea puține despre virusul ăsta. Momentan se pare că e destul de periculos pentru bătrâni și foarte periculos pentru economie. Riscăm să intrăm cu toții în colaps financiar global, de aceea cred ca e nevoie rapid de aparația unor argumente științifice puternice care să ne dea motive de speranță. Azi mi se pare important să vorbesc despre:

  • rata de mortalitate și cum e ea influențată MASIV de grupele de vîrstă ale pacienților
  • un grafic de dezvoltare în timp real global
  • posibil remediu pentru coronavirus?
  • actualizare date model de dezvoltare cazuri România

a) Conform unui articol pe care îl găsesc foarte bine argumentat, rata de mortalitate, de fapt principalul motiv al panicii mondiale, e în strânsă legătură cu grupele de vârstă pe care le afectează. Confrom lui, e o discrepanță majoră între procentul de cazuri înregistrate la vârstnici (60+) între Italia și Coreea de Sud / Germania. Asta ar putea să explice rata de mortalitate de peste 7% în Italia și sub 1% în Coreea, Germania. E de urmărit cum se dezvoltă statisticile din acest punct de vedere.

Oricum, te rog să ții minte ca rata de mortalitate = decese / cazuri confirmate! Însă cazurile confirmate sunt mult mai puține decât cele reale, după cum scrie și Tomas în articolul tradus mai jos. Așadar, 2% mortalitate e înregistrată pentru 2 decese din 100 de cazuri confirmate însă daca numarul de cazuri reale (confirmate + nedetectate) e de 600 de fapt, rata de mortalitate = 0.33%

b) Conform analizei de aici, România e pe un trend exponențial ce momentan respectă modelul de dezvoltare din vestul Europei și nu acela al țărilor din orient, unde măsurile luate au fost destul de diferite. Revin la punctul d) cu detalii.

c) Infecționistul Didier Raoult demonstrează că 18 din 24 pacienți #COVID19 se vindecă în 7 zile cu Plaquenil (clorochină), medicament anti-malarie, iar dacă acesta e asociat cu Azitrox, același doctor raportează 100% vindecați. Un subiect de urnărit, detaliile sunt aici. Îți recomand și acest ghid, este documentul oficial chinez ce vorbește despre diagnosticarea și tratamentul Covid-19.

d) La final, și graficul din fișierul de calcul folosit de mine. Conform lui, la final de lună am aveapuțin peste 500 de cazuri confirmate oficial de pacienți infectați Covid-19 în România. Totuși, modelul prognozează zilnic cifre mai mici decât cele oficiale. De ce?

Pentru că el calculează această prognoză folosind o media ponderată dată de dezvoltarea cazurilor din țările care sunt mai avansate în răspândirea coronavirus. Asta înseamnă că ele sunt cu câteva zile în fața României (și a altor țări în care virusul a fost identificat în jurul datei de 26.02) și au luat alte măsuri, rata de progresie e înjurul valorii de 1.15 Dacă ți se pare mai corect ca pentru următoarele zile să aplic prognozei o medie de dezvoltare calculată din mediile ultimelor 5 zile ale țărilor ce sunt în același punct al epidemiei ca România sau dacă ai o altă sugestie, o aștept cu drag.

Să ne păstrăm calmul și să încercăm cu toții să ajutăm economia cum putem. Comandați acasă de la restaurante, cumpărați de la localnici, dați o mână de ajutor online în sutele de inițiative ce iau naștere.

Sănătate s-avem!

Actualizare 15.03; orele 13:30

După datele globale de ieri, am calculat o nouă previziune de avansare a cazurilor confirmate de coronavirus în România.

E posibil să avem 500 de cazuri la final de lună însă informația aceasta trebuie plasată într-un context. Ce ne interesează pe noi de fapt e rata mortalității. Pînă la urmă, de aceea numele Covid-19 e pe buzele tuturor, căci încercăm cu toții să ne ferim de efectele lui nefaste.

Momentan, rata mortalității în România e din fericire 0. Să sperăm că va râmîne așa. Din păcate, costul economic va fi major, trebuie să găsim soluții pentru a încetini rata de creștere a cazurilor noi pentru a putea ieși din zona de alarmare și a ne întoarce la viețile noastre.

Sper ca particularitățile cazurilor din România, unde numărul de lanțuri (cunoscute) prin care a circulat virusul în teritoriu este din fericire scăzut (contagiozitatea e acum un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată) să determine încetinirea ratei de creștere a cazurilor noi. Asta ca să putem da drumul din nou economiei, avem mare nevoie de asta!

Până atunci, închei ziua de azi cu un tabel care arată parcursul cifrelor prognozate de acel calcul vs. realitatea din teren.

Ziua Nr. cazuri prognoză Nr. cazuri confirmate de autorități Deviație
11.03 47 47 0
12.03 59 59 0
13.03 78 95 -18%
14.03 125 123 +1%

Actualizare 14.03; orele 18:30

Trebuie să încep prin a spune că documentul de preconizare a numărului de cazuri coronavirus din România nu este nici pe departe un instrument perfect. Am schimbat câteva date în el și momentan arată așa:

Sub 300 de cazuri în a 22-a zi de la constatarea primului caz, adică sub 300 de cazuri pe 20 Martie. Cum am ajuns aici când mai devreme spuneam că e posibil să vorbim de 3000 de cazuri la final de martie?

Acest fișier folosea următoarea formulă: ΔN = N*p, unde N= numărul de cazuri în ziua anterioară înmulțit cu p = probabilitatea apariței de cazuri noi; ΔN = cazurile preconizate în viitor pentru ziua ulterioară calculului. Acel “p” reprezintă media de creștere a cazurilor din cele douăsprezece țări analizate într-o zi X de la constatarea primului caz.

Pînă acum, eu am calculat progresia cazurilor din România folosind un ”p” mediu dat de creșterea acestor 12 țări în zilele lor 12-17 de la primul caz. Însă mai corect ar fi fost să folosesc un ”p„ dat de procentul de creștere al țărilor din acea zi pentru care ΔN e calculat. Exemplu: dacă calculez ΔN pentru ziua 22, ar trebui să folosesc ”p„-ul țărilor din a 22-a lor zi, nu media lor de creștere din zilele 12-17. Cu această nouă modalitate ajungem la cifrele de mai sus. (de ținut totusi cont că pentru ziua 22 de ex, avem date de la doar 5 din cele 12 țări analizate. După a 22-a zi mai avem date doar de la KOR și JPN, le consider irelevenate statistic)

În timp ce scriu asta sunt 102 cazuri confirmate în România. Modelul folosit de mine prognoza 124 de cazuri azi. Sper ca particularitățile române (puțini super-transmițători pînă acum; cazuri izolate) să adeverească mai degrabă acest grafic decât pe cele din zilele anterioare.

Mai e ceva. Probabilitatea de creștere e influențată puternic de cele 2 tipuri de pacienți transmițători:

a) aceia ce au călătorit din Italia și au fost imediat puși în carantină. Cazurile lor nu se vor supune mediei de creștere globală, ei nu vor transmite boala la prea multe alte persoane. Dacă te uiți pe vizualizarea modalității de transmitere vei vedea că doar 6 persoane au fost focar de epidemie. Așadar, dacă autoritățile reușesc să identifice rapid persoanele ce ar putea fi super-transmițători și dacă pun în carantină destui vizitatori din țări puternic infectate s-ar putea să înregistrăm mult mai puțin de 300 de cazuri.

b) aceia ce sunt infectați (poate chiar asimptomatici) și nu știu asta, infectînd în continuare persoane. Dacă numărul lor rămîne minim, avem toate șansele să avem un număr de cazuri ce va crește într-o progresie lentă.
Să sperăm că nu va fi cazul unui pacient 31 cum a avut Coreea de Sud, pacient ce a infectat 1000 de alte persoane!

Actualizare 14.03; orele 8:30

Înainte de a trage cîteva concluzii după ziua de ieri, aș vrea să îndemn puternic la responsabilitate și la calm. Nu e cazul să intrăm într-o zonă alarmistă, zonă ce ar putea duce la consecințe economice dezastruoase pentru România.Trebuie să privim situația realist, după cifre și să găsim metodele pentru a stopa progresia noilor cazuri. Cred că e nevoie ca toți formatorii de opinie să încerce să nu dramatizeze scenariul curent ci să abordăm cu seriozitate acțiunile necesare pentru a potoli panica ce nu va crea altceva decît efecte nefaste.

În această actualizare urmează:

  • actualizare model matematic cu datele de ieri (13.03)
  • comparație între Covid-19 și gripa sezonieră
  • rata de mortalitate vs paturi de spital
  • soluții?

a) Conform modelului matematic, la sfîrșitul zilei de ieri trebuia să avem 79 de cazuri în România. Au fost 89. Creșterea de la zi la zi a fost de 50%, față de media globală de 27%  (actualizată cu datele de pe 13.03 la 28%). Ce înseamnă asta? Cum se modifică graficul?

update 14.03

Dacă situația se dezvoltă în aceeași progresie, la sfîrșit de lună am putea avea 3000 de cazuri confirmate Covid-19 în România. Asta înseamnă că autoritățile trebuie să găsească acum metodele de a opri răspîndirea și a încetini rata de progresie. Comparînd procentajul de raspândire a României în ziua a 16-a de la apariția primului caz cu celelalte top 10 țări în ziua a 16-a, avem cel mai mare procentaj de creștere. (vezi căsuțele R27-R38 din formularul de calcul)

Ceea ce e mai grav, cu datele ultimelor 3 zile, previziunea pentru numărul de cazuri total la a 30-a zi de la apariția primului caz a crescut de la puțin peste 1000, la 2000, acum e la peste 3000. Totul în doar 3 zile!

În ceea ce privește prognoza pentru astăzi, conform datelor de la finalul zilei de ieri, pe 14.03 (azi) urmau să fie 97 de cazuri. Noul model, dupa creșterea de 50% înregistrată ieri, indică 117 cazuri. Eu unul sper ca azi va fi ziua cînd nu vor mai apărea persoane noi din cele infectate de primele cazuri. Sper ca aceste persoane la rîndul lor să nu fi transmis virusul mai departe. De conținerea acestui grup, îl voi numi grupul B, al primelor persoane infectate de primii 50 de pacienți, depinde progresia pe care o va avea virusul în Ro. Apropos de asta, aici puteți vedea o vizualizare grafică minunată a modalității de transmisabilitate Covid-19 în Ro.

transmitatori.png

După cum vedeți, există câțiva super transmițători ale căror efecte trebuie să sperăm că nu vor scăpa de sub control ca în cazul Coreei de Sud (mai multe detalii în articolul tradus mai jos).

Încă ceva: în medie, primul deces survine la 17 zile de la apariția primului caz. Mâine va fi a 17-a zi în România. Să sperăm că nu vom avea știri triste.

b) Comparație cu gripa sezonieră

Mi-ar fi plăcut să pot construi în paralel cu graficul de mai sus unul similar pentru gripa sezonieră. Din păcate, nu am găsit (încă?) datele legate de gripă care să ma ajute să fac asta. Așadar, adun aici informații din mai multe surse pentru a ilustra un model comparativ între cele două afecțiuni dar și pentru a încerca să calmez spiritele. Covid-19 nu trebuie să ne ducă la prăpastie economică!

  • Robert Koch Institut din Germania spune așa: ”The overall risk to the health of the population in Germany is currently assessed as moderate. However, this risk varies from region to region and is high in ‘particularly affected areas’
  • În raportul 46 al Organizației Mondiale a Sănătății se face o comparație între Covid-19 și gripa sezonieră. Vă învit să îl citiți, vă va lua doar cîteva minute. Citez din el: ” While the true mortality of COVID-19 will take some time to fully understand, the data we have so far indicate that the crude mortality ratio is between 3-4%, the infection mortality rate will be lower. For seasonal influenza, mortality is usually well below 0.1%. However, mortality is to a large extent determined by access to and quality of health care.”
  • Apropos de a înțelege în totalitate mortalitatea reală a Covid-19, există voci care spun, și pe bună dreptate, că ea nu poate fi înțeleasă până nu se testează un număr foarte mare de pacienți. Așadar, e posibil ca mortalitatea Covid să fie foarte crescută acum pentru că nu s-au realizat destule testări. Dacă ar reieși că milioane dintre noi o au, mortalitatea ar scădea rapid de la 3-4% global la sub 1% (Coreea de Sud înregistrează 0.9%, ceea ce e totuși o rată de 9 ori mai mare decît a gripei sezoniere).
  • Într-o comparație dintre Covid-19 și alte 5 boli ce au cauzat epidemii (excluzând gripa sezonieră), rata de mortalitate a acesteia este cea mai mică dintre cele analizate. mortalitate 5 boli.png

Tot de aici aflăm care este rata de mortalitate a Covid-19 comparată cu gripa sezonieră, pe grupe de vîrstă.

covid_flu
  • În cifre brute, se estimează ca gripa sezonieră face anual între 290.000 și 650.000 decese la nivel global. Covid-19 a cauzat momentan ~5,000 de decese.
  • Un studiu din 2017 relevă că și în cazul gripei sezoniere, rata de mortalitate începe să crească ușor la nivel global începînd din anii 2013-2014.
  • Puteți verifica aici cazurile de gripă sezonieră la nivel global vs. cele din România.
  • Rata de mortalitate curentă a Covid-19 din Italia, de peste 7,5%, are cauze complexe. Într-un studiu din noiembrie 2019, cercetătorii descopereau niveluri alarmante de decese cauzare de gripa sezonieră în rîndul italienilor. Se pare că populația îmbătrănita, factorii climatici și alți factori conduc la o rată de mortalitate cauzată de gripa sezonieră mult mai mare a italienilor vs alte națiuni. De aici s-ar putea să vină și rata imensă înregistrată de ei în cazul coronavirus.

c) Am mai găsit un grafic interesant ce corelează rata de mortalitate a coronavirus cu numărul paturilor de spital dintr-un sistem medical. L-am actualizat și eu cu date din România (din 2016) dar cum încă nu avem niciun deces, suntem încă pe zero. Totuși, e interesant de observat corelația dintre cei doi indicatori. Tind să cred că % paturi de spital / populație vine la pachet cu procente similare ale anesteziștilor, pneumologilor, internilor / populație. Ceea ce ar putea explica rata mică în cazul Coreei, Japoniei și Germaniei. Conform acestui grafic, România ar trebui să aibă o rată de mortalitate destul de scăzută într-un viitor în care apar decese. Datele sunt aici pentru cine vrea să se joace cu ele.

paturi spital.png

d) Soluții?
Trebuie să reușim să stopăm infectarea de la grupul A (primii 50) la grupul B (primele persoane infectate de grupul A) și mai ales să stopăm ca grupul B să fi transmis / transmită mai departe virusul.

Scris astăzi, 13.03.2020, orele 11:00.

Îmi place să cred că nu sunt un alarmist, pînă mai ieri, ca și tine, stăteam liniștit și mi se parea ca lumea se isterizează prea tare. Asta până cînd am dat de acest articol, ce s-a rîspîndit el însuși ca un virus. Iar motivul popularității lui e dat de datele adunate ce prezintă o imagine sumbră bazată pe un model matematic.

Am aplicat acest model matematic în cazul României și datele sunt înfiorătoare! Problema e că în cele două zile de cînd urmăresc graficul, previziunile s-au îndeplinit la virgulă. Dacă și diseară se vor constata în jur de 78 de cazuri confirmate Covid-19 în România, ar fi a treia zi în care modelul matematic dă date exacte. Aici aveți documentul public, un google sheet în care am calculat datele.

Read more…

The winter of our discontent

Now is the winter of our discontent
Made glorious summer by this son of York
And all the clouds that lour’d upon our house
In the deep bosom of the ocean buried.

Cele câteva zile ce ne despart de finalul acestei ”ierni” mă neliniștesc. Ceva din ritmul naturii s-a sfîșiat, vremea s-a împiedicat și-mi pare c-am ars etape, c-am omis ceva important din desfășurarea acțiunii, că povestea anuală, deci milenară, e văduvită de sensul ei. Mă simt pierdut, confuz, îmi vine să dau timpul înapoi, ca pe youtube, doar ca să verific dacă nu cumva mi-a scăpat ceva, dacă nu…poate…cine știe?, o fi fost și n-am fost atent?

Cum aș putea oare reformula într-o notă contemporană discursul lui Richard a III-lea?

Iată iernile vrajbei noastre
De nepăsare în toamnă deghizate
Nici gând de fulgi pe la ferestre
Nici de povești în guri de sobă depănate

Desigur, cred că mulți se caină de absența acestei ierni din rațiuni mai degrabă Read more…

Corectitudinea politică, această nouă și sfântă Inchiziție

Pe lângă frumusețile lor răvășitoare, insulele Pacificului din apropierea Australiei și Noii Zeelande mai sunt cunoscute pentru pasiunea pe care locuitorii lor o au pentru rugby dar și pentru fervoarea cu care își practică credința religioasă. Văzând echipa de rugby Tongană rugându-se in corpore după un meci sau pe cea a fijienilor cum cântă în vestiar ”Am nevoie de tine, Hristoase!” mi-am umplut inima de candoare și de drag față de niște oameni ce practică un sport destul de agresiv de altfel.

Pentru mulți dintre ei, rugbyul e cea mai facilă scăpare din sărăcie și nevoi așa că nu-i de mirare că Read more…

Împreună

Era pentru prima dată cînd zburam cu un avion de mici dimensiuni, așa că ineditul născut de refuzul doamnei Stuart de a-mi primi locul ce o despărțea de scaunul domnului Stuart, ce-mi flanca partea stînga, era augmentat de zgomotul și vibrațiile puternice ale unei elice ce zbîrnîia violent la cațiva metri de noi, dincolo de hubloul ce sprijinea capul unu soț din cale-afară de morocănos.

Africa de Sud m-a întîmpinat în George, un oraș la oceanul Indian din provincia Western Cape. Doamna Stuart, frumoasă și vivace pentru anii ei, îmbrăcată în blugi strînși pe un corp ce arăta cu zece ani mai tînăr decît realitatea, cu o camașă bleumarin peste care purta o jachetă neagră ce avea cusut sigla celor de la Motul, se pregătea să-și termine poveștile despre mașini clasice tocmai cînd avionul Read more…